EGO

Nu mai avea acum decât un pumn de monezi și un gând ce-l bântuia de dimineață.  Singurătatea mușca din el bucată după bucată iar durerea devenea mai mare cu fiecare oră ce trecea. Mergea pe străzi fără nici o direcție, fără nici un sens,  într-un ritm încet spre foarte încet. Frigul toamnei îl îmbrățișa și-i aducea câte-o lacrimă în colțul chipului istovit de zilele când stătea la căpătâiul ei, pe patul alb de spital, mereu în salonul cu vedere spre grădina cea mare cu lalele și crini.

Trecuseră trei ani de când o cunoscuse și tot atunci aflase că e bolnavă de cancer. Ochii ei l-au captivat iar vocea ei tremurândă l-au făcut să uite de toate și i s-a dedicat întocmai. Era un puști ce credea că miracolele se întâmplă și oamenilor simpli. Vizită după vizită, flori după flori smulse pe furiș din parc și dăruite cu ochii umezi, o inimă ce se ambiționa să bată mereu mai tare când o vedea, au dus la sentimente mai puternice și o încăpățanare de fier. O vreme ai săi îi tot spuneau s-o uite că n-are să fie bine pentru el, că trebuie să-și găsească o fată cu care să-și facă un viitor, că are să sufere…

Acum are sufletul pustiu și-ar mai vrea s-o vadă, chiar și pentru ultima oară. Imaginea ei îi apare mereu în fața ochilor, fiecare femeie de pe stradă îi aduce aminte de ea, însă nimeni nu e la fel de frumoasă, nici una nu-l privește ca ea…

Cu hainele ude, cu frigul intrat în oase ca un coșmar cu care ajungi să te obișnuiești în cele din urmă, continuă să meargă pe străzile pe care odininoară se plimba cu ea când se simțea mai bine și primea voie de la doctori să meargă acasă. O căuta și acum însă nici urmă de trecut.

O ultimă speranță mai avea acum. Poate totul i se pare un vis urât din care nu se poate trezi, poate e doar imaginația sa ce îi joacă feste. Scoase  pumnul de monezi ce-l avea în adâncul buzunarului și se opri în fața unui telefon public. O monedă, două și telefonul începu să sune… Nici un răspuns! Mai încercă și a doua oară, a treia oară, iar când monezile se terminaseră băiatul se prăbuși în genunchi în fața telefonului. Fata cu ochii mari și calzi se duse…