EGO

O lume plină de cuvinte îmi aleargă des prin gânduri

când dorm, când râd, când plâng, când privesc cum plouă

peste amintiri și picături de apă iarăși peste rânduri,

peste doi copii uitați în iarba descălțată-n rouă.

Palmele uită să mai plece de pe pieptul gol de înger,

ochii mei un drum croiesc în dimineața rece

peste trupul tău ce-l strâng cu dor la piept și sper

sărutul tău, iubito, ganduri rele să înece.

Poeme de amor și cântec de iubire se închină

frumuseții tale și mor de dorul tău mereu,

mereu o poftă de plăcere ca de mierea de albină,

iubirea ta îmi e credință, nu mai sunt ateu…

Ești o minune toată, îmi ești mereu prin gânduri

când toate-s în trecut, când toate nu mai sunt,

priviri ce își șoptesc o viață, zilele și sâmburi

de iubire pe chipul unui vis cărunt de vară…